Dan Stoicescu
Intre timp, ce oare s-a schimbat? Mărimea si grosimea televizorului, plus apariția acelui instrument numit telecomanda, prin intermediul căruia am avut acces la o multitudine de canale tv. Multitudine ce ne-a permis însă sa fim in teorie multimintiti sau multimanipulati. Astfel ca si astăzi, deși nu mai avem de a face cu amploarea Pietei Universității din 1990, sunt destule voci care ii plâng pe inocenții romani, aflați in imposibilitatea de a se apăra de manipulările si intoxicările din partea mass-mediei.
Insa chiar asa o fi? Schimbarea de după 1989 si evolutia ulterioara a societății au adus schimbări si in percepția noastra despre tot ceea ce se mișcă prin țara asta?
In primii ani de după căderea "tătucului" Ceaușescu, am încercat imediat sa gasim un alt "tătuc" izbăvitor, gata sa ne scoată din mocirla in care ne aflam. Si in același timp sa identificam un "antitătuc" - vânzător de țară, trădător, hoț, corupt etc.
Pe de alta parte, actuala generatie face exact acelasi lucru, poate si datorita faptului ca este o generatie de mici telenovelisti ce la inceputul anilor '90 erau tinuti lipiti de televizor de parinti si urmareau cu sufletul la gura lupta dintre binele absolut si raul dus la cote extreme. Astfel ca de atunci, am avut de-a face numai cu "tătuci" vs "antitătuci" sau cu "Isaure" vs "Doni Leoncio". Si in subiectivismul fiecaruia dintre noi, incercand sa ne pozitionam numai de partea binelui absolut, am ales de fiecare data una dintre aceste tabere, mergând pana in pânzele albe (de multe ori la limita fanatismului) cu liderul sau. Totul in alb si negru, niciodata in gri. Ne-am ales tabara, insa cel mai grav, ne-am ales informația numai din instrumentele media ale acelei tabere, ignorându-le complet pe cele din tabăra opusa sau din mica tabără gri. Ne-am creat cu buna știința adevarul nostru - si asta gratie liderilor politici sau pseudo-liderilor de opinie care s-au succedat in media din Romania in ultimii 20 de ani, de la CTP, Cristoiu sau Rosca Stanescu, pana la Tolontan sau Guran. Lideri pe care i-am lăsat sa gândească in locul nostru. Si de cele mai multe ori, din pacate, atunci cand liderul taberei ne-a dezamagit, in loc sa invatam ceva din greseala de a-l urma orbește, ne-am cautat imediat o alta tabara, cu un alt lider si cu instrumentele media ale acelei tabere.
Cati dintre noi nu au trecut cu o ușurința poate mult prea mare de la dragostea necondiționată fata de Iliescu, la cea fata de Nastase, apoi Basescu, apoi Kovesi, iar acum, in urma scandalului plagiatelor, probabil fata de Ciolos sau Nicusor Dan. Cati dintre noi nu au auzit, la prieteni, cunostinte, pe forumuri sau pe Facebook urmatoarea afirmatie: "Eu ma uit doar la Televiziunea X, am scos de mult din grila Televiziunea Y". Cati dintre noi nu ne luam informatia doar dintr-o singura sursa (din pacate de multe ori aceea fiind Facebook-ul) fara a verifica veridicitatea acelei informatii din macar o a doua sursa? Extrapolând la o zona mai colorata (daca tot am vorbit de alb, negru sau gri) gasim aceeasi situație - asa-zisi lideri, creati de media tabloida din Romania, insa intretinuti cu multa atentie de noi, transformati in personaje pozitive si negative, consumatori de multe energii in rândul fiecăruia dintre noi. Mult prea multe...
Multi acuza mass-media din Romania ca minte si manipulează. Poate ca asa este. Insa vinovații suntem noi deoarece, cu buna știința alegem sa fim manipulati si mintiti. Daca dorim ca viata noastra sa se deruleze intre un task la serviciu, o bere in Centrul Vechi, un like la o poza cu pisicuțe, un # in fata unui cuvânt pe Facebook sau un share la un site obscur, atunci chiar ne meritam soarta. Insa daca avem mai multe pretentii de la viata poate ca ar trebui sa învățam sa folosim telecomanda nu doar intre postul cu emisiunea de talente si ACEL post de stiri, ci intre doua, trei, patru posturi. Sau sa invatam sa folosim cu adevarat mouse-ul si nu doar scroll-ul său (rotita) pe Facebook, pentru a descoperi ca din Google putem gasi si alte surse de informare. Iar daca vom realiza ca nu exista lideri providentiali, dar ca exista mult mai multe culori in jurul nostru, poate ca o sa mai avem vreo sansa.
Insa primul pas ar fi acela de a realiza in sfârșit ca acel "ați" din sloganul "Ați mințit poporul, cu televizorul" se referă doar la fiecare dintre noi...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu